Noutati
- Inovații în acvacultura algelor, evidențiind sisteme de cultivare scalabile, abordări integrate de acvacultură și soluții de restaurare bazate pe natură;
- Foaia de parcurs și progresul EX-AQUA, prezentând etapele atinse și evoluțiile tehnologice atinse în cultivarea macroalgelor și a microalgelor;
- Explorarea oportunităților privind utilizarea biomasei algale, în alimentație, hrană în acvacultură, produse farmaceutice și biocombustibili;
- Perspectivele industriei, oferind informații practice despre provocările și oportunitățile actuale pentru consolidarea competitivității sectorului de alge din Marea Neagră.
Descarca PDF
Descarca PDF
Descarca PDF
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) anunță încheierea cu succes a expediției ASTRA (ASsessment of Toxins and associated micRoAlgal species in the Black and Marmara Seas), un demers științific esențial sub coordonarea Dr. Laura Boicenco. Misiunea a marcat un moment important în cercetarea regională, extinzând analiza riscului de ficotoxine marine la nivel transnațional, incluzând pentru prima dată și apele Mării Marmara și ale Turciei.
Expediția, desfășurată la bordul navei de cercetare R/V TÜBİTAK Marmara a avut ca obiectiv principal abordarea lacunelor de cunoaștere privind dinamica speciilor algale potențial dăunătoare (HAB) și producția de ficotoxine.
Proiectul ASTRA marchează o schimbare fundamentală de paradigmă în cercetarea românească:
- Abordare proactivă: Cercetătorii români trec de la o metodă reactivă (testarea ficotoxinelor pe produsul final, cum ar fi midiile) la o abordare proactivă, bazată pe monitorizarea timpurie a sursei primare de contaminare – direct în masa apei.
- Măsuri imediate: Prin monitorizarea directă a ficotoxinelor și a microalgelor dăunătoare din apă, se obțin date despre riscul potențial, ceea ce permite luarea de măsuri preventive imediate (cum ar fi interzicerea temporară a colectării de midii), contribuind astfel direct la siguranța alimentară.
Efort transnațional și date critice
Extinderea ariei de studiu (care acum include România, Bulgaria, Turcia și Marea Marmara) a fost vitală, deoarece permite o analiză comparativă detaliată a dinamicii speciilor algale dăunătoare în bazin.
- Echipa internațională: Expediția a reunit 12 specialiști din România, Germania, Turcia, Bulgaria și Franța, asigurând expertiza necesară pentru prelucrarea
probelor.
- Volumul de date: În ciuda vremii neprielnice pe alocuri, echipa a acoperit 35 din cele 43 de stații propuse și a reușit să colecteze peste 800 de probe de apă, sediment și material biologic.
- Evaluarea riscului viitor: O componentă cheie a fost colectarea mostrelor de sediment, care conțin chisturile speciilor microalgale. Analiza chisturilor este esențială pentru a evalua potențialul de apariție a înfloririlor algale toxice în viitor, oferind date critice pentru managementul riscului pe termen lung.
Dr. Laura Boicenco a concluzionat: "Proiectul ASTRA reprezintă o oportunitate unică de a aprofunda cunoștințele privind speciile ce dau înfloriri algale dăunătoare și a ficotoxinelor asociate acestora, contribuind cu informații esențiale pentru protejarea ecosistemelor marine și gestionarea eficientă a acestora."
Colaborare Europeană
Proiectul ASTRA a fost finanțat prin platforma europeană AQUARIUS, care facilitează accesul la infrastructuri integrate de cercetare. Succesul expediției a fost asigurat de colaborarea transnațională cu șase institute de prestigiu, printre care Institutul Alfred Wegener (Germania), IOBAS (Bulgaria) și parteneri din Franța și Turcia.
Despre INCDM „Grigore Antipa”
Cu o tradiție de peste 50 de ani în cercetarea marină, INCDM „Grigore Antipa” este dedicat explorării și înțelegerii ecosistemelor marine, contribuind activ la conservarea biodiversității și la dezvoltarea durabilă a mediului marin.
Constanța, 31 octombrie 2025 – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) a marcat pe 31 octombrie 2025, o jumătate de secol de activitate printr-un eveniment aniversar.
Manifestarea, desfășurată sub titlul „55 de ani de excelență și inovație în cercetarea marină românească”, a reunit peste 100 de persoane, incluzând cercetători, foști angajați, parteneri și colaboratori cheie ai institutului.
Printre invitații de onoare s-au numărat reprezentanți din administrația centrală și locală, precum Autoritatea Națională de Cercetare, Autoritatea Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Primăria Municipiului Constanța, Prefectura Județului Constanța, Direcția Hidrografică Maritimă și Garda de Coastă, GeoEcoMar, ONG Mare Nostrum, Delfinariu Constanța, GFCM (General Fisheries Commission for the Mediterranean), precum și reprezentanți ai Universității Ovidius Constanța.
Virtual, reprezentanți ai CIESM (Comisia Internaţională pentru Explorarea Știinţifică a Mării Mediterane), BSEC (Organization of the Black Sea Economic Cooperation) și BSC (Black Sea Commission) au fost alături de noi, prin mesaje video aniversare.
Evenimentul a debutat cu sesiunea privind discursurile introductive, susținute de directorul general, Florin Timofte și directorul științific, Laura Boicenco.
Recunoașterea performanței și viziunea pentru viitor
Un moment emționant a fost Ceremonia Oficială de Decernare a Medaliilor, prin care INCDM ”Grigore Antipa” a onorat personalul său, recunoscând contribuțiile esențiale aduse cercetării marine de-a lungul celor 55 de ani.
Evenimentul a inclus, de asemenea, o proiecție a unui film aniversar și prezentarea noii identități vizuale a institutului.
Cercetătorii seniori și tineri au prezentat realizările recente în domenii vitale pentru economia albastră a Mării Negre, printre care:
- Acvacultura marină - Vector al transformării albastre. Cercetări inovatoare pentru un viitor sustenabil (Dr. Victor Niță).
- Ecosistemul marin în siguranță - rolul Laboratorului de Ecotoxicologie. (Dr. Valentina Coatu).
- Utilizarea tehnologiilor autonome de monitorizare în cartarea de înaltă rezoluție a modificărilor hidromorfologice aferente zonelor marine și costiere românești (Dr. Luminița Buga).
- Restaurarea ecologică a Mării Negre: de la știință la acțiune (Dr. Adrian Filimon).
- Evoluții recente în statistica pescarească și rolul Programului Național de Colectare a Datelor (AC Daniel Grigoraș)
- Poluarea marină, de la observație la măsuri (Dr. Nicoleta Damir)
- Analiza comparativă a variațiilor nivelului mării înregistrate la stațiile de pe litoralul românesc (Drd Gulten Reiz)
- Microplastice în biota Mării Negre: dovezi din păsări marine, pește și cetacee (Drd Andreea Ciucă)
„Sărbătorim 55 de ani de pasiune, dedicare și excelență în cercetare. Prezența numeroasă a confirmat rolul esențial pe care INCDM ”Grigora Antipa” îl are, atât la nivel local, cât și la nivel național și regional. Ceremonia de decernare a medaliilor a fost punctul culminant, o dovadă de respect și recunoștință pentru membri ai echipei, atât din trecut, cât și din prezent, care au pus o cărămidă la temelia acestei instituții. Ne angajăm să continuăm să fim un pilon al cunoașterii științifice și un vector al dezvoltării durabile a Mării Negre”, a declarat directorul general al INCDM ”Grigore Antipa”, Florin Timofte.
Evenimentul s-a încheiat cu un scurt tur ghidat, oferind participanților o perspectivă asupra facilităților de cercetare ale institutului.
INCDM „Grigore Antipa” anunță progrese semnificative în acvacultura marină: 5 specii aclimatizate pentru Marea Neagră
Constanța, 9 iulie 2025
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) anunță rezultate excepționale obținute în cadrul activităților de cercetare privind acvacultură marină, consolidând poziția institutului ca punct de referință în acest domeniu. Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol.
Sub conducerea Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii și a Dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești și moluște cu valoare comercială, direct în apele Mării Negre.
Ce înseamnă adaptarea la condițiile Mării Negre în acvacultură?
Acesta reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obișnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condițiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de pești și moluște din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziție chimică etc.). Succesul aclimatizării este esențial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură și pentru a asigura o producție sănătoasă și profitabilă.
Specii adaptate cu succes la condițiile Mării Negre, cu potențial comercial
Dorada (Sparus aurata)
Două sute de juvenili proveniți din Marea Adriatică au fost transferați și crescuți în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supraviețuire de 100%. Aceștia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creștere în sezonul cald, cu potențial comercial ridicat și posibilitatea de rotație sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităților.
Lavracul (Dicentrarchus labrax)
Două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferați și crescuți în Marea Neagră, au avut de asemenea o supraviețuire de 100%, depășind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează și temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producție extinsă pe parcursul anului.
Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)
O sută de juvenili, proveniți dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptați și crescuți în Marea Neagră, demonstrând o creștere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceștia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potențialul enorm pentru producția de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calități similare somonului, pentru piața locală și nu numai.
Midii (Mytillus galloprovincialis)
INCDM ”Grigore Antipa” a oferit suport științific esențial pentru înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete.
Stridii (Magallana gigas)
Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuști. Exemplarele aduse din Veneția au depășit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar și 30%, semnificativ mai mult decât media obținută în alte mări.
Un pas important este proiectarea, realizarea și lansarea primei instalații de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.
Succesul în creșterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nișă de piață de lux, cu un potențial economic considerabil.
„Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul excepțional al acvaculturii marine în Marea Neagră,” a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”.
„Suntem martorii unor creșteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu și stridii, care depășesc chiar și performanțele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântați de succesul instalației noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă”, completează acesta.
INCDM „Grigore Antipa” rămâne dedicat explorării și valorificării responsabile a resurselor marine, prin cercetare și inovație, în beneficiul mediului și al comunității, deschizând noi orizonturi pentru sectorul acvaculturii din România.